Cercetări privind valorificarea nămolurilor orăşeneşti ca fertilizant în pomicultură, în concordanţă cu directivele U.E. (NAMOLPOM)
Prezentarea schemei experimentale
Pentru ca plantele cultivate în vase să găsească condiţii de vegetaţie cât mai apropiate de cele naturale, respectiv pentru ca volumul de mediu nutritiv din vas din care plantele îşi extrag apa şi hrana să nu fie limitativ, vasele de vegetaţie au fost dimensionate corespunzător. Fiecare vas de vegetaţie este reprezentat de un recipient din beton, de formă cilindrică având înălţimea şi diametrul de 1 m, respectiv cu un volum de 0,785 m3. Pe lângă condiţiile menţionate mai sus, astfel de vase permit şi realizarea unei coloane de sol suficient de înalte prin care să se realizeze procesele de percolare şi de reţinere a constituenţilor organici şi minerali, care rezultă din descompunerea nămolurilor.
Studiul efectului utilizării nămolului deshidratat ca fertilizant asupra unor componente ale solului şi plantelor din vasele de vegetaţie, se va desfăşura în cadrul unei experienţe bifactoriale de tipul 2×6, cu 4 repetiţii pentru fiecare variantă (48 vase de vegetaţie). Ca urmare, schema experimentală este următoarea:
- Factorul A – Adâncimea de dispunere a mediului nutritiv: a1 = 0 – 30 cm; a2 = 0 – 60 cm.
- Factorul B – Nivelul de fertilizare cu nămol cu 6 graduări: b1 – Martor – sol; b2 – amestec clasic sol + gunoi de grajd (100 t/ha); b3 –50 t/ha nămol; b4 –100 t/ha nămol; b5 – 150 t/ha nămol; b6 – 200 t/ha nămol.