Cercetări privind valorificarea nămolurilor orăşeneşti ca fertilizant în pomicultură, în concordanţă cu directivele U.E. (NAMOLPOM)

Creşterea nivelului de trai, progresul civilizaţiei, creşterea şi diversificarea confortului populaţiei au ca efect sporirea cantităţilor de ape uzate şi implicit a cantităţilor de nămol ce rezultă de la tratarea acestora în staţiile de epurare.

Sporirea cantităţii de nămoluri rezultate de la epurarea apelor orăşeneşti – ca produs al civilizaţiei prezintă un trend similar cu cel al dezvoltării societăţii, uneori chiar exponenţial, punând probleme tot mai dificile în ceea ce priveşte acumularea acestora în cantităţi foarte mari şi posibilitatea utilizării lor în condiţiile unor tehnici şi tehnologii prietenoase pentru mediu.

Mulţi cercetători susţin ca fiind de perspectivă neutralizarea nămolurilor orăşeneşti prin intermediul solului – considerat ca o staţie biologică de epurare. Prin folosirea solului ca sistem epurator pentru aceste produse reziduale este absolut necesar să nu fie afectată, nici pentru moment şi nici pe timp îndelungat fertilitatea sa, trebuie să se asigure obţinerea unor produse sigure, de bună calitate şi care să nu afecteze sănătatea umană.

Problema aplicării nămolurilor în agricultură este complexă şi trebuie să fie foarte bine monitorizată, şi, în plus pentru a evita apariţia unor efecte nefavorabile, trebuie să se ţină seama atât de proprietăţile fizice, chimice şi microbiologice ale nămolurilor, cât şi de proprietăţile solului, de capacitatea plantelor de a valorifica elementele nutritive provenite din acestea, precum şi de pericolul poluării mediului înconjurător.

Unul dintre factorii cu rol primordial în realizarea cantităţii şi calităţii producţiei de fructe îl constituie aprovizionarea corespunzătoare a solului cu elemente fertilizante. Aceasta se poate realiza prin aplicarea gunoiului de grajd şi a îngrăşămintelor minerale aplicate simple sau combinat.

În noile structuri socio-economice din agricultura României, gunoiul de grajd se găseşte din ce în ce mai puţin atât datorită scăderii numărului de taurine cât şi a modului de creştere a acestora.

Înlocuirea gunoiului de grajd cu nămolul provenit de la tratarea apelor uzate orăşeneşti constituie o alternativă de folosire datorită avantajelor certe ale aplicării nămolului ca fertilizant. Aceasta reciclează o serie de elemente chimice indispensabile creşterii plantelor, conservă rezervele de minerale fosfatice pe care se bazează în prezent prepararea îngrăşămintelor fosforice, îmbunătăţeşte proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale solului, reduce gradul de utilizare a îngrăşămintelor minerale în agricultură. În folosirea nămolului deshidratat ca fertilizant în agricultură rămân încă de soluţionat o serie de aspecte legate de conţinutul acestuia în metale grele, substanţe organice contaminatoare, patogeni.

În acest context principalul obiectiv general al proiectului este evaluarea posibilităţilor de utilizare a nămolurilor orăşeneşti ca fertilizant în pomicultură printr-o metodologie foarte complexă şi precisă, în condiţiile asigurării protecţiei mediului ambiant şi a integrităţii sănătăţii umane.

Obiectivele proiectului şi metodologiile utilizate sunt în concordanţă cu aquis-ul U.E. în domeniu, Directiva nr.86/278/EEC privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, Directiva nr. 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole precum şi Ordinul nr. 344/16.08.2004 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor care conţine normele tehnice privind protecţia mediului şi utilizarea nămolurilor de epurare în agricultură.