Rezultate estimate
O primă categorie de experienţe va include diferite genotipuri din cele 3 specii de cultură, aflate în diferite stadii ale procesului de evaluare (hibrizi, selecţii clonale, selecţii de perspectivă şi soiuri). Ca rezultate se estimează selecţionarea soiurilor care răspund cel mai bine condiţiilor ecopedologice ale celor 3 zone de cultură, Subcarpatică Meridională, Câmpia Română şi estul Moldovei, realizează nivele superioare ale parametrilor agro-productivi (productivitate, calitate şi rezistenţă sau toleranţă la boli, dăunători şi alţi factori de stres culturali). Se estimează, de asemenea omologarea şi brevetarea a cel puţin câte 2 soiuri pentru fiecare din cele 3 specii. Pe baza criteriilor de ordin biologic (potential productiv, precocitate, comportarea în procesul polenizării, rezistenţa naturală la atacul bolilor şi dăunătorilor specifici), ecologic (cerinţele faţă de factorii pedologici (aciditate, conţinut în argilă, în Ca, etc.) şi climatici (rezistenţă la ger, brumă, arşiţă), tehnic (pretabilitatea la sisteme de cultură organice) şi economic (perioada de coacere, preferinţele consumatorilor, gradul de complexitate pe piaţa internă) se va elabora un sortiment specific, ca principal component de zonare şi microzonare. Pe baza aprofundării cercetărilor biochimice se vor identifica şi caracteriza compuşii biochimici cu rol nutritiv şi efect antioxidant cum sunt: polifenolii, antocianii, vitamina C (acidul ascorbic), vitamina E (carotenoizii) proteine, lipide, gradul de peroxidare al lipidelor (ca indicator al activităţii antioxidative), uleiuri volatile, etc. pe baza cărora se va indica modul de valorificare al soiurilor. Datele privind evaluarea caracterelor şi însuşirilor morfo-fiziologice, biologice, ecologice, tehnice, ale genotipurilor se vor utiliza pentru o descriere cuprinzătoare a genotipurilor supuse procesului de selecţie.Un alt grup de experienţe va urmării impactul amendamentelor aplicate solului asupra stării fiziologice, fitosanitare şi a potenţialului productiv al plantelor precum şi asupra însuşirilor fizico-chimice şi microbiologice ale solului. Se vor stabili în acest sens indicatorii de performanţă ai însuşirilor plantelor şi solului sub acţiunea unor materiale acidifiante şi nutritive şi se vor indica dozele optime, momentele de aplicare. Se aşteaptă să se obţină un nivel specific, optim al acidităţii solului şi al conţinutului în materie organică cerut de fiecare specie de cultură, având în vedere că pentru aceste specii, şi cu deosebire pentru afin, aciditatea solului şi materia organică în sol sunt factori restrictivi. Prin aplicarea acestora se potenţează rolul solului, atât ca sursă naturală de hrană organică, faţă de care aceste specii manifestă exigenţă crescută, cât şi ca mediu propice al activităţii microbiene optime care să favorizeze procesul simbiotic al unor microorganisme cu sistemul radicular al plantelor şi să optimizeze preluarea hranei din sol.
În ceea ce priveşte impactul îngrăşămintelor organice, modalităţile de administrare şi aplicarea irigării localizate cu volum redus de apă şi doze optimizate de îngrăşăminte se vor determina direct şi indirect, eficienţa procesului de fotosinteză, dinamica creşterii şi rodirii, conţinutul frunzelor în minerale, indicatorii sintetici privind nivelul producţirei şi calitatea acesteia precum şi nivelul N,P, al nitraţilor şi nitriţilor, materiei organice brute şi humusului din sol. Pe baza analizei statistice corelative se vor evidenţia influenţa şi interconexiunea factorilor precum şi variantele secvenţiale optime. Un grup de experienţe care urmăresc influenţa micorizei asupra creşterii şi fructificării plantelor şi sănătatea fructelor vor conduce la identificarea tipului optim de micoriză pentru cultura afinului, şi se va testa influenţa micorizei ericoide şi la celelalte specii de arbuşti. În acest sens se vor obţine date originale privind eficienţa procesului de fotosinteză, dinamica creşterii şi rodirii, conţinutul frunzelor în minerale, azot total, nivelul producţiei, calitatea fructelor,conţinutul fructelor în metale grele, însuşirile fizico-chimice ale solului (pH, umiditate, conductivitate, capacitate de retenţie a apei, conţinutul în metale şi speciaţia chimică a cestora, azot, fosfor, sulf, respiraţia solului, gradul de infecţie fungică a sistemului radicular). Un alt grup de experienţe va urmări impactul intervenţiilor fitotehnice asupra părţii epigee a plantelor în scopul echilibrării şi dirijării proceselor de creştere şi fructificare în vederea optimizării captării radiaţiei luminose, sporirii potenţialului productiv şi calitativ precum şi a dirijării sezonului de maturare a fructelor. Se vor obţine date privitoare la eficienţa procesului de fotosinteză, dinamica creşterii şi fructificării, nivelul producţiei şi calitatea acesteia şi se vor evidenţia variantele optime de intervenţie (momente, tăieri, forme de coroană şi conducere). Experienţele în domeniul biopesticidelor, vor consta în testarea reacţiei fitopatogenilor şi dăunătorilor la aplicarea mijloacelor biochimice fungicide vegetale, a celor organice cu risc redus pe bază de S şi Cu şi a măsurilor tehnice (feromoni sexuali). Rezultatele obţinute vor consta în cuantificarea efectului măsurilor aplicate asupra stării sanitare a plantelor, producţiei şi calităţii fructelor, elaborarea prognozei şi măsurilor de combatere.
Rezultatele tehnice şi ştiinţifice obţinute vor permite analiza comparativă a secvenţelor tehnologice actuale şi alternative şi se vor finaliza cu elaborarea tehnologiilor integrate economic şi ecologic. Acestea vor fi însoţite de diseminarea prin metode diverse (ce s-au precizat la diseminarea rezultatelor) pentru a putea fi puse la dispoziţia producătorilor autohtoni de fructe şi alte produse (muguri, frunze) de arbuşti fructiferi pentru creşterea competitivităţii tehnico-economice a acestora pe piaţa internă şi externă.