Achievements:
În aceasta etapă au fost organizate experiențe privind metoda de butășire în verde în care s-au urmărit factorii de care depinde creșterea randamentului la înmulțire, iar în următoarea etapă se vor finaliza secvențele tehnologice corespunzătoare obiectivelor proiectului.
Rezultat final
În anul 2017 a fost brevetat portaltoiul vegetativ pentru prun Mirodad 1 rezistent la boli, bine adaptat în zonele favorabile culturii prunului, cu ancorare bună în sol și care nu drajonează în livadă. Este compatibil cu soiurile destinate consumului în stare proaspătă, cărora le imprimă vigoare mijlocie și uniformitate pomilor atât în pepinieră cât și în livadă putând fi folosit în livezi de mare densitate. El se înmulțește prin butășire în verde, materialul biologic fiind recoltat din plantațiile mamă de butași. Acestora li se aplică tehnologii de tăiere și întreținere astfel încât să se obțină lăstari cât mai mari și sănătoși.
Plantele mamă din care se recoltează lăstari pentru confecționarea butașilor pot fi pe rădăcini proprii (din butaşi înrădăcinaţi fortificaţi 2 ani în câmpul pepinierei), sau altoite (de regulă pe corcoduş). Pentru a avea lăstari viguroși, se recomandă ca altoirea să se facă pe un portaltoi de corcoduş mai viguros (ex. Mirobolan C5).
Densitatea de plantare în plantaţia mamă de butaşi poate fi de 5.000 buc/ha (4×0,5 m), pentru a se obţine producţii mari de lăstari încă din anul II de la plantare. Ulterior după 5-6 ani de exploatare se poate renunţa la fiecare a 2-a plantă de pe rând, în felul acesta rămânând în continuare o densitate de 2.500 buc/ha. Plantaţia trebuie să fie neapărat prevăzută cu sistem de irigare.
Pentru înmulțirea acestui portaltoi se pot folosii două tehnologii de butășire în verde.
1. Metoda clasică
Butășirea se efectuează la începutul lunii iulie cu butași de 25cm și 3-4 frunze pe butaș, confecționați și plantați în aceeași zi în care s-au recoltat lăstarii din plantația mamă de butași. Aceștia vor fi plantați în substrat de nisip spălat de râu, pe paturi înălțate. Ca biostimulator de înrădăcinare se folosește Radistim V2 (pe bază de acid naftil acetic) sub formă de praf, iar distanța de plantare folosită va fi de 8x5cm (250 butași/m2), nisipul de la baza butașului trebuind să fie presat bine pentru a se realiza legătura strânsă între acesta și substrat. Pe toată perioada formării rădăcinilor (3-5 săptămâni) trebuie să se asigure o umiditate a aerului de 80-100%, iar substratul trebuie să fie menținut în permanență umed, udarea făcându-se prin duze care pulverizează apa foarte fin (efect de ceață artificială) astfel încât pe frunză să se mențină o peliculă permanentă de apă. Timpii de udare și intervalele la care se realizează aceasta se reglează funcție de temperatură și de stadiul de înrădăcinare. După ce s-au format rădăcinile, udarea se face la 2-3 zile atât cât să se mențină substratul umed până când rădăcinile se lemnifică.
Sistemul radicular este bine dezvoltat, ceea ce ii asigură o prindere bună în câmpul I.
Butașii înrădăcinați se recoltează în luna noiembrie putând fi plantați direct în câmpul I al pepinierei (dacă terenul este pregătit), sau se păstrează în spații de depozitare la 4-50C (având grijă să nu se deshidrateze), urmând să fie apoi plantați în primăvară (martie-aprilie).
 |
 |
| Butași plantați pe paturi înălțate cu substrat de nisip | Butași înrădăcinați în substrat de nisip |
2. Metoda obținerii butașilor înrădăcinați în varianta containerizată (alveole) – se folosește pentru a crește numărul de butași înrădăcinați obținuți pe m2 și deci a randamentului la înmulțire.
Butășirea se face în luna iulie cu butași semilemnificați de 10-12cm (segment de bază), cu 1-2 frunze. Dimensiunea alveolelor poate fi de 7cm adâncime, iar în partea de sus a alveolei de 4x4cm, în aceste condiții putând fi plantați 520 butași/m2. Ca biostimulator de înrădăcinare se folosește Radistim V2, iar ca substrat se recomandă turba neutră având rezultate mai bune decât alte amestecuri. Alveolele se pun pe paturi ridicate în aceleași condiții de umiditate și temperatură ca și cele din varianta clasică. La o densitate de 520 butași plantați/m2 se vor obține în final 340 butași înrădăcinați/m2. Comparativ cu varianta clasică la care se obțin 200 de butași înrădăcinați pe unitatea de suprafață, în varianta în care butășirea s-a făcut la alveole avem un spor de 140butași/m2. O condiție esențială pentru ca butașii să ajungă la dimensiunile optime de altoire o reprezintă plantarea din toamnă (sfârșitul lunii octombrie începutul lunii noiembrie). Butașii se vor planta cu balot și se vor mușuroi. Pentru a fi apți de altoire în primăvara anului viitor se vor aplica următoarele lucrări: fertilizare repetată, combatere buruieni, irigat, combatere boli și dăunători.