Rezumat

Rezumat

Cunoașterea gradului de favorabilitate al factorilor climatici și pedologici în cazul unei specii pomicole constituie o etapă importantă în identificarea potențialelor specii pomicole noi dintr-un anumit bazin pomicol. În modelul de favorabilitate pe care îl vom aplica în acest proiect, au fost incluși doar cei mai importanți factori climatici (suma precipitațiilor anuale mediată pe o perioadă de 30 sau 50 de ani, durata perioadei de vegetație exprimată în număr de zile, suma temperaturilor orare ale aerului grupată pe 5 intervale de favorabilitate și temperatura minimă, prag de rezistență a speciilor pomicole la gerurile din anotimpul rece) și cei mai importanți factori pedologici (textura solurilor în orizontul 0-40 cm, drenajul solurilor și pH-ul acestora).

În alcătuirea hărților de favorabilitate, factorii climatici compuși din valorile medii, maxime și minime zilnice ale temperaturii aerului, precum și abaterea lor standard, sumele anuale ale precipitaților atmosferice și temperaturile minime absolute anuale și abaterea lor standard, vor fi calculate pe baza măsurătorilor efectuate pe o perioada de 30-50 de ani, la o rețea compusă din peste 100 de stații meteorologice cu program specializat agrometeorologic, reprezentative pentru întreg teritoriul agricol al României.

Modelul simplificat de zonare se va aplica în două etape. Prima etapă va include procedurile de evaluare individuală a gradului de favorabilitate a variabilelor solului (textură, pH și drenaj) și a celor climatice  (temperatură medie și extremele zilnice, precipitații, temperatura minimă absolută din iarna și numărul de zile ale perioadei de creștere), prin compararea condițiilor locale cu cerințele celor 7 specii. A doua etapă va combina scorurile de favorabilitate ale solului și climei într-un scor (notă) global de favorabilitate, rezultând o estimare cu caracter atât cantitativ (valori numerice între 0 și 4) cât și o descriere calitativă (calificative).

          Valorile numerice vor fi cuprinse între 0 și 4, semnificația lor privind gradul de favorabilitate al unui amplasament pentru o anumită specie fiind următorul: intervalul dintre nota 0 și 0,5 va fi considerat nefavorabil speciei respective; intervalul dintre notele 0,5 și 1,5 va fi considerat puțin favorabil;  intervalul dintre 1,5 și 2,5 moderat favorabil; intervalul dintre 2,5 și 3,5 favorabil și notele mai mari de 3,5 vor conferi locației respective calificativul de foarte (extrem) de favorabil, ceea ce nu exclude, bineînțeles, aplicarea măsurilor tehnologice de bază la cultura respectivă. Notele de favorabilitate sunt reprezentative pentru cerințele față de sol și climă și caracteristicile solului ale culturilor respective si se referă la suprafețe bine delimitate și variabile: localitate (UAT), bazine pomicole, județ s-au întreaga țară.

Ca regulă de bază, se va accepta ipoteza că atât timp cât caracteristicile solului cât și ale climei se abat din ce în ce mai mult de la cerințele unei culturi, specii, gradul de favorabilitate al solului sau al climei descrește.

Cartogramele de favorabilitate finale ale teritoriului pentru culturile pomicole luate în studiu, vor fi create utilizând tehnici și programe de calculator specializate în domeniul interpolării geo-statistice fie ele Arc-Gis (ESRI, 2000) sau Surfer versiunea 9.11.947 (Golden Software, Inc), iar acestea vor compara condițiile climatice și pedologice din teritoriu cu cerințele față de sol și climă ale fiecărei culturi. Variabilele de clima și sol vor fi incluse în modelul folosit pentru a crea hărțile de favorabilitate. Acestea vor ține seama de cerințele culturilor față de climă și sol disponibile în literatura de specialitate și mai puțin în rezultatele experimentărilor efectuate în unitățile de cercetare din pomicultură, la Administrația Națională de Meteorologie și la I.N.C.D.P.A.P.M. ICPA București.

Modelul utilizat și validat în cadrul proiectului ADER 1.1.13, este limitat la o evaluare generală a favorabilității unei zone pentru o cultură. Această limită a studiului, afectează precizia estimărilor favorabilității climatice mai ales în cazul orografiei frământate (toate zonele de dealuri cu pante mari și expoziții diferite care creează microclimatul), deoarece stațiile meteorologice (peste 100 pentru toată țara), care au furnizat variabilele climatice sunt amplasate, în toate cazurile, în zone reprezentative pentru areale întinse, care exclud prezența pantelor accentuate s-au a diferitelor expoziții.

Aplicaţiile generate de modelul aplicat în cadrul proiectului vor trebui interpretate ca un proces singular de identificare a culturilor alternative. În cel mai fericit caz el va oferi o indicaţie asupra unei culturi care poate avea succes în cazul în care va fi cultivată într-o zonă. Totuși trebuie să se țină cont că, în cultura plantelor perene sunt suficiente numai câteva minute de grindină, o oră cu îngheţ sau trei zile de nebulozitate accentuată, în anumite faze fenologice pentru ca producţia să fie compromisă parţial sau total. Identificarea finală a posibilității de extindere a unei culturi într-un anumit areal, va necesita și un studiu suplimentar al celorlalți factori de mediu care pot limita favorabilitatea şi productivitatea unei culturi. Acest lucru va necesita şi includerea multor altor studii şi cercetări academice interdisciplinare în analiză.