Rezultate

Etapa I

Obiectiv etapa I: Actualizarea cunoştinţelor privind stress-ul hidric şi biocenotic din pomicultură şi viticultură în condiţiile schimbărilor climatice.

În România, horticultura reprezintă o activitate importantă, generatoare de venituri şi de bunăstare. Datorită diversităţii pedo-climatice din ţara noastră, numeroase specii pomicole şi viţa-de-vie întâlnesc condiţii propice pentru a fi cultivate. Diversitatea solurilor, a condițiilor climatice și variațiile acestora sunt, de asemenea, foarte favorabile pentru o gamă largă de boli, dăunători, și care pot genera pierderi economice importante. În contextul schimbărilor climatice anuale, se resimte pregnant nevoia unor cercetări interdisciplinare integrate privind modernizarea tehnologiilor de cultură, influența modificărilor climatice, diagnoza rapidă şi avertizarea în timp real a daunelor potenţiale generate de lipsa apei şi agenţii de dăunare specifici, având ca scop optimizarea procesului de avertizare a tratamentelor fitosanitare adecvate, precum şi a momentelor şi normelor de udare în plantaţiile pomicole şi viticole. Răspunsurile fiziologice ale pomilor şi viţei de vie la stress-ul hidric sunt dinamice, deoarece la creșterea nivelului stresului hidric crește și intensitatea răspunsului. Principalii factori de care depinde adaptarea plantelor la stress-ul hidric sunt specia, vârsta, fenologia, transpiraţia, potenţialul fotosintetic, etc. Dintre căile de potenţare a efectelor a secetei, un rol însemnat îl au: monitorizarea stress-ului hidric, irigarea culturilor, cultivarea unor soiuri tolerante la secetă, zonarea speciilor şi soiurilor în funcție de condițiile pedoclimatice, sporirea cantităţilor de îngrăsăminte cu fosfor și cu microelemente aplicate culturilor. În cadrul biocenozelor pomicole şi viticole, principalii factori de stres biocenotic sunt: bolile de natură bacteriană sau fungică, bolile virale, micoplasmozele, dăunătorii şi buruienile, care afectează afectează componentele principale ale biocenozelor performanţele acestora. Speciile fructifere pot afectate de atacul a peste 144 agenţi patogeni şi peste 121 dăunători principali şi înfruntă concurenţa pentru resursele naturale din partea a numeroase specii de buruieni mono- şi dicotile. Biocenozele viticole pot fi atacate de o serie de agenţi patogeni de origine micotică şi bacteriană şi de un număr de peste 70 de virusuri şi numeroşi dăunători majori. Cuantificarea cât mai precisă a stress-ului biocenotic, produs de agenţi de dăunare culturilor pomicole, implică definirea şi validarea unui set de indicatori pentru diagnoza timpurie şi prognozarea a stresului biocenotic în plantaţii acţiuni de mare importanţă, pentru păstrarea sănătăţii şi creşterea performanţelor biocenozelor pomicole şi viticole. În ultimii ani au apărut şi au fost testate dispozitive complexe, independente energetic, care integrează produsele feromonale, dispozitive opto-electronice, TIC, telefonia mobilă şi transmisia automată a datelor, care contribuie la detecţia dăunătorilor şi a dinamicii populaţiilor acestora în timp real şi la aplicarea unor tehnologii de cultură de precizie. O mai bună înțelegere a efectelor combinării stressului abiotic cu stresul biotic are o mare importanță și ar permite orientarea strategiilor de gestionare a agriculturii pentru a asigura dezvoltarea durabilă a producției pomicole şi viticole.

În această etapă de lucru au fost realizate:  Studiu privind stresul hidric şi  biocenotic din pomicultură;       1 studiu privind stresul hidric şi biocenotic din viticultură; 2 modele experimentale în pomicultură (1 la ICDP Piteşti şi 1 la SCDP Constanţa); 2 modele experimentale în viticultură, la INCDBH Ştefăneşti) şi 1 proiect de prototip pentru diagnoza timpurie şi monitorizarea stresului hidric şi biocenotic (schema bloc, parţi componente, descriere) la Univesitatea din Piteşti, Facultatea de Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare (CCMSPS). De asemenea, a fost completată infrastructura de cercetare existentă şi au fost organizate concursuri pentru recrutarea de cercetători noi.