Obiective cunoscute
În ameliorarea genetică pomicolă, obiectivul principal rămâne acela de a îmbunătăţi calitatea comercială şi valoarea nutritivă a fructelor pentru consum în stare proaspătă la speciile pomicole.
La înmulţirea speciilor pomicole şi dendrologice, testarea soiurilor nou omologate sau introduse în ţară şi a elitelor de perspectivă pentru omologare în asociaţie cu diferiţi portaltoi constituie obiective prioritare de cercetare în ţările cu pomicultură avansată. În România în ultimul timp au fost omologate sau introduse în ţară o multitudine de soiuri la speciile măr, prun, păr, cireş, dar a căror comportare în pepinieră nu se cunoaşte decât în mică măsură. Dintre ramurile noi ale biotehnologiei, culturile ,,in vitro” au înregistrat un interes foarte mare în agricultură.
În ceea ce priveşte relaţiile sol-apă-plantă, există preocupări privind optimizarea proceselor de nutriţie şi alimentare cu apă a pomilor, pentru satisfacerea realizării parametrilor cantitativi şi calitativi ai producţiei de fructe şi implicit pentru o bună eficienţă economică, ca şi pentru protejarea şi conservarea mediului ambiant. Momentul aplicării irigaţiei şi îngrăşămintelor, împreună cu cantitatea de apă ce trebuie aplicată prin diferite metode de udare, sunt necesare atât în proiectarea, amenajarea şi exploatarea sistemelor de irigaţie, cât şi pentru sporirea producţiei fermierilor. În continuare trebuie să se pună accentul pe distribuţia apei şi a îngrăşămintelor în sol, pe consumul de apă, pe efectele irigării şi fertirigării asupra pomilor şi selectarea unor indicatori fiziologici pentru avertizarea udărilor.
Pentru păstrarea fructelor, sunt evidenţiate următoarele obiective cunoscute: a) transformările care au loc în fructe în perioada de dinainte de recoltare şi imediat după recoltare, b) stabilirea momentului optim de recoltare al fructelor care urmează a fi păstrate, c) rolului etilenei în procesul de coacere.
Din punct de vedere al valorii nutriţionale, se remarcă faptul că, în prezent, cercetătorii îşi îndreaptă atenţia spre identificarea de noi componente din fructe, componente care intervin activ într-o alimentaţie echilibrată a omului, sau pot servi ca sursă de materie primă în industria farmaceutică (cazul arbuştilor fructiferi, cu o diversitate mare în conţinutul fructelor în substanţe bioactive).