Rezumat
Degradarea terenurilor reprezintă un efect cumulat al acțiunii factorilor naturali și antropici asupra pământului și implică o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți din plante, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol etc. Degradarea terenurilor înseamnă o combinație de procese a căror efect cumulativ este distrugerea potențialului de resurse din epigeosistem (roca superficială, relief, sol, biomasa, rezervoare de apă ș.a.).
Principalele căi ale degradării terenurilor sunt: despădurirea, pășunatul excesiv, exploatări forestiere neraționale, monocultură agricolă, utilizarea necorespunzătoare a sistemelor de irigație, exploatările neraționale de substanțe minerale utile (cărbune, petrol, gaze naturale), deșertificarea, extinderea urbanizării și a infrastructurii de circulație în detrimentul terenurilor cu sol fertil.
În ceea ce privește solul, există 2 tipuri de eroziune:
-Eroziunea naturală provocată de evenimentele geografice extreme (precipitații, vânturi, alunecări etc.);
-Eroziunea antropică rezultată în urma activității umane.
Eroziunea naturală este un proces lent care nu poate fi oprit.
Eroziunea antropică a solului se produce pe terenurile care au fost cultivate sau pășunate prea intens. Suprasolicitarea solului, apare, în condițiile în care anumite plante sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarea și substanțele nutritive nu sunt reintroduse în sol. Cultivarea intensă reduce fertilitatea
pământului și provoacă scăderea producției la hectar. Este redusă, de asemenea, coeziunea solului, scăzând astfel rezistența lui la eroziune. Deteriorarea pășunilor se produce dacă omul crește prea multe animale pe o suprafață dată. Numărul prea mare de animale consumă vegetația într-un ritm mai rapid, decât ritmul de regenerare naturală a acesteia, lăsând în urmă pământul gol.
Speciile de arbuști fructiferi, datorită conținutului ridicat în principii nutritive și farmaco-dinamice pot fi o sursă de materii prime pentru industria farmaceutică, cu atât mai mult în situația când acestea sunt cultivate în sistem ecologic.
În România, multe specii de arbuști fructiferi cresc în flora spontană, pe cele mai variate amplasamente, au cerințe moderate față de climă și sol, astfel, se consideră că pot fi pretabile pentru cultivarea pe terenuri degradate, uneori contribuind și la stabilizarea straturilor superficiale de sol. Fructele care provin de la arbuștii fructiferi cultivați reprezintă un adevărat rezervor de substanțe fiziologic active cu importanță deosebită într-o alimentație sănătoasă. Aici pot fi întalnite vitaminele C și A în cantități ce depășesc pe cele ale citricelor, precum și fenoli, acizi organici, zaharuri, pigmenți și o multitudine de elemente minerale. Consumul lor în stare proaspătă este recomandat într-o serie de afecțiuni ale aparatului digestiv, circulator sau ale sistemului nervos. Mai mult, fructele propaspete de cătină albă (Hippophae rhamnoides) au efecte energizante, fiind recomandate în hrana persoanelor care depun eforturi fizice deosebite, dar și într-o serie de boli de degenerescență, urmare a conținutului ridicat în antioxidanți (vitaminele A, C, PP), fenoli cu rol în crearea rezistenței naturale la boli și lipide reprezentate de acizi grași nesaturați. Pe lângă consumul proaspăt de fructe ale arbuștilor fructiferi, acestea sunt utilizate cu succes în industria farmaceutică sau alimentară, fiind tot mai des întalnite produse încadrate în categoria „suplimente nutritive” și recomandate într-o serie de afecțiuni ale organismului uman.
Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de utilizarea eficientă a unor terenuri degradate prin cultivarea unor specii de arbuști fructiferi în sistem ecologic. Pentru atingerea acestui obiectiv, studiul presupune stabilirea condițiilor pedoclimatice, pretabilitatea speciilor luate în studiu în condiții de cultivare pe terenuri degradate și elaborarea unor tehnologii ecologice.