Degradarea terenurilor<\/strong> reprezint\u0103 un efect cumulat al ac\u021biunii factorilor naturali \u0219i antropici asupra p\u0103m\u00e2ntului \u0219i implic\u0103 o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravena\u021bia, alunec\u0103rile de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat \u0219i a rezervelor de nutrien\u021bi din plante, acidificarea, incendierea \u0219i carbonizarea faunei din sol etc. Degradarea terenurilor \u00eenseamn\u0103 o combina\u021bie de procese a c\u0103ror efect cumulativ este distrugerea poten\u021bialului de resurse din epigeosistem (roca superficial\u0103, relief, sol, biomasa, rezervoare de ap\u0103 \u0219.a.).<\/p>\n Principalele c\u0103i ale degrad\u0103rii terenurilor sunt: <\/strong>desp\u0103durirea, p\u0103\u0219unatul excesiv, exploat\u0103ri forestiere nera\u021bionale, monocultur\u0103 agricol\u0103, utilizarea necorespunz\u0103toare a sistemelor de iriga\u021bie, exploat\u0103rile nera\u021bionale de substan\u021be minerale utile (c\u0103rbune, petrol, gaze naturale), de\u0219ertificarea, extinderea urbaniz\u0103rii \u0219i a infrastructurii de circula\u021bie \u00een detrimentul terenurilor cu sol fertil.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te solul, exist\u0103 2 tipuri de eroziune:<\/p>\n -Eroziunea natural\u0103<\/strong> provocat\u0103 de evenimentele geografice extreme (precipita\u021bii, v\u00e2nturi, alunec\u0103ri etc.);<\/p>\n -Eroziunea <\/strong>antropic\u0103 <\/strong>rezultat\u0103 \u00een urma activit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n Eroziunea natural\u0103 este un proces lent care nu poate fi oprit.<\/p>\n Eroziunea antropic\u0103 a solului se produce pe terenurile care au fost cultivate sau p\u0103\u0219unate prea intens. Suprasolicitarea solului, apare, \u00een condi\u021biile \u00een care anumite plante sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarea \u0219i substan\u021bele nutritive nu sunt reintroduse \u00een sol. Cultivarea intens\u0103 reduce fertilitatea<\/p>\n p\u0103m\u00e2ntului \u0219i provoac\u0103 sc\u0103derea produc\u021biei la hectar. Este redus\u0103, de asemenea, coeziunea solului, sc\u0103z\u00e2nd astfel rezisten\u021ba lui la eroziune. Deteriorarea p\u0103\u0219unilor se produce dac\u0103 omul cre\u0219te prea multe animale pe o suprafa\u021b\u0103 dat\u0103. Num\u0103rul prea mare de animale consum\u0103 vegeta\u021bia \u00eentr-un ritm mai rapid, dec\u00e2t ritmul de regenerare natural\u0103 a acesteia, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 p\u0103m\u00e2ntul gol.<\/p>\n Speciile de arbu\u0219ti fructiferi, datorit\u0103 con\u021binutului ridicat \u00een principii nutritive \u0219i farmaco-dinamice pot fi o surs\u0103 de materii prime pentru industria farmaceutic\u0103, cu at\u00e2t mai mult \u00een situa\u021bia c\u00e2nd acestea sunt cultivate \u00een sistem ecologic.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, multe specii de arbu\u0219ti fructiferi cresc \u00een flora spontan\u0103, pe cele mai variate amplasamente, au cerin\u021be moderate fa\u021b\u0103 de clim\u0103 \u0219i sol, astfel, se consider\u0103 c\u0103 pot fi pretabile pentru cultivarea pe terenuri degradate, uneori contribuind \u0219i la stabilizarea straturilor superficiale de sol. Fructele care provin de la arbu\u0219tii fructiferi cultiva\u021bi reprezint\u0103 un adev\u0103rat rezervor de substan\u021be fiziologic active cu importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 \u00eentr-o alimenta\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103. Aici pot fi \u00eentalnite vitaminele C \u0219i A \u00een cantit\u0103\u021bi ce dep\u0103\u0219esc pe cele ale citricelor, precum \u0219i fenoli, acizi organici, zaharuri, pigmen\u021bi \u0219i o multitudine de elemente minerale. Consumul lor \u00een stare proasp\u0103t\u0103 este recomandat \u00eentr-o serie de afec\u021biuni ale aparatului digestiv, circulator sau ale sistemului nervos. Mai mult, fructele propaspete de c\u0103tin\u0103 alb\u0103 (Hippophae rhamnoides)<\/em> au efecte energizante, fiind recomandate \u00een hrana persoanelor care depun eforturi fizice deosebite, dar \u0219i \u00eentr-o serie de boli de degenerescen\u021b\u0103, urmare a con\u021binutului ridicat \u00een antioxidan\u021bi (vitaminele A, C, PP), fenoli cu rol \u00een crearea rezisten\u021bei naturale la boli \u0219i lipide reprezentate de acizi gra\u0219i nesatura\u021bi. Pe l\u00e2ng\u0103 consumul proasp\u0103t de fructe ale arbu\u0219tilor fructiferi, acestea sunt utilizate cu succes \u00een industria farmaceutic\u0103 sau alimentar\u0103, fiind tot mai des \u00eentalnite produse \u00eencadrate \u00een categoria \u201esuplimente nutritive\u201d \u0219i recomandate \u00eentr-o serie de afec\u021biuni ale organismului uman.<\/p>\n Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de utilizarea eficient\u0103 a unor terenuri degradate prin cultivarea unor specii de arbu\u0219ti fructiferi \u00een sistem ecologic. Pentru atingerea acestui obiectiv, studiul presupune stabilirea condi\u021biilor pedoclimatice, pretabilitatea speciilor luate \u00een studiu \u00een condi\u021bii de cultivare pe terenuri degradate \u0219i elaborarea unor tehnologii ecologice.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Rezumat Degradarea terenurilor reprezint\u0103 un efect cumulat al ac\u021biunii factorilor naturali \u0219i antropici asupra p\u0103m\u00e2ntului \u0219i implic\u0103 o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravena\u021bia, alunec\u0103rile de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat \u0219i a rezervelor de nutrien\u021bi din plante, acidificarea, incendierea \u0219i carbonizarea faunei din sol etc. Degradarea terenurilor \u00eenseamn\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":12257,"menu_order":3,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[],"tags":[],"class_list":["post-12261","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12261"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12261\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12262,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12261\/revisions\/12262"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12257"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}