Realizarea unei produc\u0163ii mari de fructe de calitate superioar\u0103 \u015fi la pre\u0163uri de cost c\u00e2t mai sc\u0103zute r\u0103m\u00e2ne un obiectiv de mare actualitate, \u0163in\u00e2nd cont de cre\u015fterea demografic\u0103 \u015fi de necesitatea de a spori ponderea consumului de fructe \u00een dieta zilnic\u0103. Proiectul de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 contribuie la realizarea acestui obiectiv care trebuie s\u0103 se bazeze, \u00een perspectiv\u0103, pe intensificarea folosirii resurselor naturale, mai ales climatice aflate \u00eentr-un accentuat proces de schimbare, \u00een condi\u0163iile protej\u0103rii mediului \u015fi practicarea unor tehnologii durabile. Aceste tehnologii, care depind \u00een principal de resursele naturale sunt \u015fi cele mai vulnerabile la schimb\u0103rile climatice.<\/p>\n
Fenomenele de risc agroclimatic limiteaz\u0103 cel mai des productivitatea unui biotop \u00een atingerea poten\u0163ialului biologic condi\u0163ionat genetic. Cunoa\u015fterea efectelor singulare sau cumulative ale riscurilor climatice \u015fi identificarea arealelor agricole cele mai vulnerabile la producerea acestora sunt criterii de baz\u0103 \u00een elaborarea \u015fi fundamentarea agroclimatic\u0103 a unui sistem decizional de management durabil. Se porne\u015fte astfel, de la premisa c\u0103 dezvoltarea speciilor pomicole este influen\u0163at\u0103 determinant de condi\u0163iile nefavorabile de mediu \u015fi mai pu\u0163in de particularit\u0103\u0163ile genotipului, astfel \u00eenc\u00e2t productivitatea real\u0103 este mult sub cea poten\u0163ial\u0103, maxim\u0103. Pagubele \u00eenregistrate dup\u0103 afectarea prin accidente climatice a organelor florale sunt generate at\u00e2t de absen\u0163a rodului \u015fi de instalarea fenomenului de alternan\u0163\u0103 de rodire, c\u00e2t \u015fi de nevalorificarea resurselor naturale \u015fi a celor alocate antropic.<\/p>\n
\u00centr-un grup de lucru interdisciplinar, alc\u0103tuit din eco-fiziologi, amelioratori, tehnologi, meteorologi, fizicieni, informaticieni, etc., se va porni de la investigarea datelor existente privind procesele de cre\u015ftere \u015fi rodire ale speciilor pomicole monitorizate \u00een unit\u0103\u0163i de cercetare din pomicultur\u0103, dar \u015fi de la informa\u0163iile agrometeorologice gestionate in cadrul re\u0163elei na\u0163ionale de specialitate, care \u00een urma prelucr\u0103rii cu ajutorul unor modele matematice probabilistice \u015fi regresionale dezvoltate de parteneri \u015fi recunoscute deja pe plan interna\u0163ional (7th and 8th International Symposium on Modelling in Fruit Research and Orchard Management, Copenhagen – 2004 and Einsiedeln – 2007), vor permite evaluarea poten\u0163ialului agroclimatic al Rom\u00e2niei \u015fi specializarea produc\u0163iei pomicole \u00een condi\u0163iile schimb\u0103rilor climatice prognozate pentru Europa Central\u0103 \u00een Capitolul 11 al Raportului aprobat la \u201e10th Session of IPCC Working Group I\u201d din 29 ianuarie \u2013 1 februarie 2007 (proiectul PRUDENCE \u2013 Prediction of Regional scenarios and Uncertainties for Defining European Climate change risks and Effects).<\/p>\n
Totodat\u0103, Raportul Grupului de Lucru I al IPCC elaborat \u00een luna februarie 2007 la Paris concluzioneaz\u0103, \u00een principal, posibilitatea cre\u015fterii temperaturii globale cu 4,3 p\u00e2n\u0103 la 6,3\u00b0C p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2100, precum \u015fi cre\u015fterea frecven\u0163ei \u015fi intensit\u0103\u0163ii fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane, valuri de c\u0103ldur\u0103, secete, inunda\u0163ii), diferen\u0163ierile spa\u0163iale \u015fi temporale fiind evidente at\u00e2t la nivel global, cat \u015fi regional. Descre\u015fterea resurselor de ap\u0103 cu 10-30%, \u00een special \u00een zonele deficitare va accentua de asemenea, consecin\u0163ele lipsei de ap\u0103, at\u00e2t la nivel global, cat \u015fi regional, efectele fiind amplificate de poluare \u015fi tehnologii necorespunz\u0103toare.<\/p>\n
\u00cen plus, proiectul vizeaz\u0103 testarea \u015fi validarea unor modele interna\u0163ionale specifice zonelor temperate care s\u0103 r\u0103spund\u0103 aceluia\u015fi obiectiv. Se va valorifica astfel efortul financiar de lung\u0103 durat\u0103 din sectorul de cercetare prin implicarea poten\u0163ialul uman \u015fi material \u00een dezvoltarea de aplica\u0163ii bazate pe modele matematice de zonare la scara \u00eentregii \u0163\u0103ri, precum \u015fi transferul rezultatelor prin intermediul paginilor WEB direct c\u0103tre utilizatori. Se va avea \u00een vedere, \u00een acest fel, folosirea c\u00e2t mai eficient\u0103 a resurselor naturale (termice, hidrice, radiative, etc.), stocarea biomasei \u00een agroecosisteme \u00een paralel cu reducerea aporturilor antropice, protec\u0163ia, conservarea \u015fi \u00een unele cazuri, reabilitarea mediului. Totodat\u0103, se vor realiza \u015fi condi\u0163ii de nutri\u0163ie mai echilibrate, pe baza aplic\u0103rii principiilor pomiculturii organice \u015fi integrate. Utilizarea \u00een activitatea de evaluare a poten\u0163ialului agroclimatic al Rom\u00e2niei prin aplicarea unor modele probabilistice adaptate ac\u0163iunii factorilor de stres accidentali \u015fi a modelelor regresionale care valorific\u0103 informa\u0163ia stocat\u0103 de zeci de ani \u00een cercetarea pomicol\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pentru descrierea ac\u0163iunii factorilor de stres cronici reprezint\u0103 argumentele de baz\u0103 ale acestui proiect.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rezumatul proiectului Realizarea unei produc\u0163ii mari de fructe de calitate superioar\u0103 \u015fi la pre\u0163uri de cost c\u00e2t mai sc\u0103zute r\u0103m\u00e2ne un obiectiv de mare actualitate, \u0163in\u00e2nd cont de cre\u015fterea demografic\u0103 \u015fi de necesitatea de a spori ponderea consumului de fructe \u00een dieta zilnic\u0103. Proiectul de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 contribuie la realizarea acestui obiectiv care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":11243,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[],"tags":[],"class_list":["post-11247","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11247","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11247"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11247\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11248,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11247\/revisions\/11248"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11247"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11247"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11247"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}