Pentru punerea \u00een eviden\u0163\u0103 a modific\u0103rilor survenite \u00een urma tratamentelor efectuate \u00een tehnologiile aplicate, se determina \u00eenainte \u015fi dup\u0103 perioada de experimentare: i) principalele \u00eensu\u015firi fizice ale solului (densitatea aparent\u0103, porozitatea total\u0103, rezisten\u0163a la penetrare, conductivitatea hidraulic\u0103 saturat\u0103); ii) principalele \u00eensu\u015firi chimice ale solului (pH, humus, N, P, K, Ca, Mg); iii) compozi\u0163ia chimic\u0103 a apei freatice de sub parcelele experimentale; iiii) diagnoza foliar\u0103.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte influen\u0163a factorilor experimentali asupra cre\u015fterii \u015fi fructific\u0103rii pomilor se determina anual cre\u015fterile vegetative, produc\u0163ia de fructe ob\u0163inut\u0103 \u015fi calitatea acesteia (masa fructelor, culoarea, compozi\u0163ia chimic\u0103, rezisten\u0163a la p\u0103strare). De asemenea, se stabile\u015fte volumul \u015fi specificul t\u0103ierilor \u00een verde \u015fi \u00een uscat pentru fiecare tip de coroan\u0103 studiat\u0103, \u00een vederea recomand\u0103rii celor mai potrivite forme de coroan\u0103 \u00een condi\u0163iile date.<\/p>\n
Pentru evaluarea valorii alimentare a fructelor ob\u0163inute se efectueaz\u0103 \u00eentr-o unitate specializat\u0103 analize chimice de identificare a con\u0163inutului \u00een substan\u0163e fiziologic active pentru o alimenta\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi depistarea eventualelor reziduuri de substan\u0163e nocive.<\/p>\n
Modul de valorificare a rezultatelor \u015fi modalit\u0103\u0163ile prin care rezultatele vor fi diseminate<\/strong><\/p>\n \u00cen \u0163\u0103rile europene dezvoltate economic se desf\u0103\u015foar\u0103 cercet\u0103ri intense \u00een ceea ce prive\u015fte tematica propus\u0103 \u00een cadrul acestui proiect. Alegerea tipului de planta\u0163ie pentru o anumit\u0103 zon\u0103 pedo-climatic\u0103, a combina\u0163iei soi-portaltoi, a formelor de coroan\u0103 adecvate, a tehnologiei de \u00eentre\u0163inere \u015fi fertilizare a solului \u015fi a pomilor, a tratamentelor fito-sanitare aplicate, reprezint\u0103 o preocupare major\u0103 \u00een cercetarea pomicol\u0103 mondial\u0103. Cercet\u0103rile recente au ar\u0103tat c\u0103 important\u0103 nu este numai intercep\u0163ia global\u0103 a radia\u0163iei fotosintetice pe pom, ci \u015fi distribu\u0163ia acesteia \u00een diferite zone ale coroanei pe forma\u0163iunile fructifere (Reganold \u015fi colab.. 2001). Din punct de vedere fiziologic studiile efectuate au ar\u0103tat c\u0103 produc\u0163ia de substan\u0163\u0103 uscat\u0103 total\u0103, ca \u015fi recolta de fructe a unei livezi, sunt determinate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de lumina solar\u0103. Aceasta, deoarece gradul de asigurare a acestui factor condi\u0163ioneaz\u0103 principalele faze ale realiz\u0103rii produc\u0163iei de fructe (Sansavini \u015fi Corelli,1998). Produc\u0163ia poten\u0163ial\u0103 de fructe este \u00een primul r\u00e2nd determinat\u0103 de num\u0103rul de muguri floriferi ini\u0163ial indus \u00een anul anterior, iar aceast\u0103 induc\u0163ie este dependent\u0103 de cantitatea de lumin\u0103, \u00een special din primele dou\u0103 luni de dup\u0103 \u00eenflorire (Montoya \u015fi colab., 2001). Legarea fructelor din anul curent, care determin\u0103 num\u0103rul fructelor pe pom din anul curent \u015fi diviziunea celulelor din fruct care determin\u0103 dimensiunea fructului, sunt de asemenea determinate la r\u00e2ndul lor, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de lumina primit\u0103 (Barrit \u015fi colab., 1998). Datorit\u0103 necesit\u0103\u0163ii men\u0163inerii spa\u0163iilor de acces dintre r\u00e2ndurile de pomi, procentul maxim de intercep\u0163ie a luminii \u00een livezile de m\u0103r este mai mic de 60% din fluxul de fotoni accesibil pentru fotosintez\u0103 (Lespinase \u015fi colab.,1992). Cercet\u0103rile f\u0103cute cu carbon 14 (C14) privind \u00eemp\u0103r\u0163irea \u00eentre diferite tipuri de frunze \u015fi l\u0103stari, a asimilatelor realizate prin fotosintez\u0103, au ar\u0103tat c\u0103 l\u0103starii de m\u0103r re\u0163in carbonul fixat de ei p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u015fi-au dezvoltat 10-12 frunze \u015fi c\u0103 frunzele de pe forma\u0163iunile scurte (spur) sus\u0163in dezvoltarea fructelor \u00een primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 \u00eenflorire. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 dirijarea asimilatelor spre cre\u015fterea vegetativ\u0103 se pare c\u0103 are prioritate fa\u0163\u0103 de dirijarea acestora c\u0103tre legarea \u015fi cre\u015fterea fructelor, dac\u0103 factorul lumin\u0103 este limitat (Wunsche \u015fi colab., 1996).<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte nutri\u0163ia pomilor, Gauthier (1995), a ar\u0103tat c\u0103 fertiliz\u0103rile foliare cu bio-fertilizatori naturali \u015fi fertirig\u0103rile (utilizate \u00een prezent pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een pomicultura mondial\u0103) suplinesc \u00een mare m\u0103sur\u0103 necesarul de hran\u0103 al pomilor, reduc\u00e2ndu-se astfel fertiliz\u0103rile la sol, unde gradul de utilizare a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor de c\u0103tre pomi este mai redus, exist\u00e2nd \u015fi pericolul de poluare a solului \u015fi apei prin reziduurile neutilizate. Fertilizarea poate cre\u015fte capacitatea de \u00eenmagazinare a azotului \u00een pomi, dar nu afecteaz\u0103 remobilizarea azotului pentru cre\u015fterea de prim\u0103var\u0103 ( Millard,1998). Cantitatea mare de azot stimuleaz\u0103 alungirea l\u0103starilor \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care cre\u015fterea acestora intr\u0103 \u00een competi\u0163ie cu atragerea fluxului de asimilate de c\u0103tre fructe, sau cu faza induc\u0163iei. O alternativ\u0103 \u00een aplicarea azotului la ini\u0163ierea sezonului de vegeta\u0163ie, este aplicarea t\u00e2rzie pre sau post recolt\u0103 (Millard et al.,1997). Nivelul de fertilizare \u00een planta\u0163ii este calculat, \u00een principal, dup\u0103 compozi\u0163ia chimic\u0103 a solului \u015fi dup\u0103 nevoile plantei. Densit\u0103\u0163ile mari de pomi la unitatea de suprafa\u0163\u0103 (3500-5000), cu folosirea portaltoilor de vigoare slab\u0103 (reducerea volumului de sol disponibil unui pom), provoac\u0103 o competi\u0163ie nutri\u0163ional\u0103 \u015fi hidric\u0103 ridicat\u0103, o epuizare a terenului ocupat de r\u0103d\u0103cini \u015fi o mare dependen\u0163\u0103 a pomilor de aportul extern al nutrien\u0163ilor (Marangoni, 1998). \u00cen aceste condi\u0163ii tehnica nutri\u0163ional\u0103 trebuie s\u0103 fie foarte atent\u0103. Kemira (1994), f\u0103c\u00e2nd experien\u0163e cu azot marcat (15N), eviden\u0163iaz\u0103 \u00eengrijorarea public\u0103 \u00een cre\u015ftere privind contaminarea apelor freatice, care a mutat interesul spre strategii alternative de fertilizare care pot minimiza cantit\u0103\u0163ile de azot aplicate \u00een livezi, f\u0103r\u0103 a compromite cantitatea \u015fi calitatea recoltei. Borlan et al., (1994) afirm\u0103 c\u0103 baza agriculturii durabile este acumularea materiei organice \u00een sol. De aceea fertiliz\u0103rile trebuie f\u0103cute cu mare precau\u0163ie, \u00een special la culturile care ocup\u0103 aceea\u015fi suprafa\u0163\u0103 de teren mai mul\u0163i ani, prioritate av\u00e2nd \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea folosirii resurselor naturale \u015fi minimizarea pierderilor de elemente minerale.<\/p>\n \u00cen livezile \u00eenierbate cu specii fixatoare de azot biomasa vegetal\u0103 a acestora spore\u015fte con\u0163inutul de azot \u00een sol, \u00een special sub r\u00e2ndurile de pomi, unde masa vegetativ\u0103 rezultat\u0103 din cosirea ierburilor este a\u015fezat\u0103 ca mulci (Goth, 1997).<\/p>\n \u00cen protec\u0163ia fito-sanitar\u0103 pe plan mondial s-au ob\u0163inut rezultate bune \u00een ceea ce prive\u015fte determinarea efectului unor produse mai pu\u0163in poluante \u00een controlul unor d\u0103un\u0103tori cheie (Psylla, Rhagoletis, Dysapsis) \u015fi protejarea entomofaunei utile, precum \u015fi \u00een g\u0103sirea c\u0103ilor de inducere a rezisten\u0163ei la rap\u0103n a unor soiuri de m\u0103r prin reducerea num\u0103rului \u015fi felului tratamentelor aplicate.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, cercet\u0103rile privind recomandarea formelor de coroan\u0103 adecvate diferitelor tipuri de planta\u0163ii pomicole au avut ca rezultat extinderea exagerat\u0103 a palmetei cu bra\u0163e oblice, cu diferite variante constructive, \u00een special la m\u0103r. De\u015fi au fost studiate \u015fi au ob\u0163inut rezultate bune \u00een cercetare \u015fi alte forme de coroan\u0103, acestea nu s-au extins \u00een cultur\u0103. Problema capt\u0103rii energiei solare \u00een coroana pomilor a fost \u00een aten\u0163ia cercet\u0103rii pomicole rom\u00e2ne\u015fti. Dintre cei care au avut preocup\u0103ri \u00een acest domeniu sunt aminti\u0163i Cepoiu (1992); Isac (1992); Cotorobai (1999), \u015euta (1994), T\u0103n\u0103sescu \u015fi Sumedrea (2004) \u015f.a. Aprofundarea corela\u0163iilor dintre radia\u0163ia solar\u0103 fotosintetic\u0103 iterceptat\u0103 \u00een coronamentul pomilor \u015fi produc\u0163ia de fructe sau calitatea acesteia, a fost \u015fi este un aspect mai pu\u0163in abordat, iar date legate de unele procese biochimice \u015fi fiziologice determinate de lumin\u0103 sunt, de asemenea, foarte pu\u0163ine \u015fi neconcludente.<\/p>\n \u00cen unit\u0103\u0163ile de cercetare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pomicol au fost studiate o serie de probleme legate de nutri\u0163ie \u00een asociere cu diferite sisteme de \u00eentre\u0163inere a solului \u00een livezi (Iancu, 2001). S-a constatat c\u0103 \u00eentre\u0163inerea solului ca ogor negru \u00eentre r\u00e2ndurile de pomi are consecin\u0163e negative atunci c\u00e2nd analiza efectelor sale se face pe mai mul\u0163i ani. \u00cenierbarea solului dintre r\u00e2nduri prezint\u0103 unele avantaje (p\u0103strarea microbiologiei solului, reducerea tas\u0103rii acestuia, u\u015furin\u0163a traficului tehnologic, men\u0163inerea \u015fi protejarea mediului etc), ceea ce face ca acest sistem de \u00eentre\u0163inere s\u0103 fie cel mai mult folosit \u015fi recomandat pomicultorilor. Cuantificarea unor aspecte tehnice \u015fi fiziologice (lumina, apa, absorb\u0163ia nutrien\u0163ilor, cre\u015fterea, fructificarea, rezisten\u0163a la boli) \u015fi de mediu (levigarea sau \u00eenmagazinarea unor compu\u015fi chimici poluan\u0163i), determin\u0103 un control mai riguros asupra calit\u0103\u0163ii fructelor (m\u0103rime, culoare, gust, compozi\u0163ie chimic\u0103, reziduuri). Rezultatele ob\u0163inute \u00een cercet\u0103rile propuse \u00een acest proiect vor putea fi preluate \u015fi aplicate \u00een primul r\u00e2nd \u00een produc\u0163ia pomicol\u0103 performant\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Obiective m\u0103surabile Pentru punerea \u00een eviden\u0163\u0103 a modific\u0103rilor survenite \u00een urma tratamentelor efectuate \u00een tehnologiile aplicate, se determina \u00eenainte \u015fi dup\u0103 perioada de experimentare: i) principalele \u00eensu\u015firi fizice ale solului (densitatea aparent\u0103, porozitatea total\u0103, rezisten\u0163a la penetrare, conductivitatea hidraulic\u0103 saturat\u0103); ii) principalele \u00eensu\u015firi chimice ale solului (pH, humus, N, P, K, Ca, Mg); iii) compozi\u0163ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":10782,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[],"tags":[],"class_list":["post-11032","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11032","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11032"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11032\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11033,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11032\/revisions\/11033"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10782"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11032"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11032"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/icdp.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11032"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}