Conducere

Consiliul de administraţie
Consiliul ştiinţific


Anunturi

Vanzare produse

Cazane și arzatoare
Lista preturilor material săditor toamna 2017
Lista arbusti si arbori ornamentali
Samburi Mirobolan (corcodus)
Post transformare
Fructe

Documente avizare proiect tehnic

Procedura de avizare
Hotarare de avizare
Fisa de evaluare

Informații utile – Submăsura 4.1a

Recalculare note de favorabilitate
Ghidul pepinieristului pomicultor
Soiuri de cătină – supliment la Ghidul tehnic și economic

Rapoarte de acreditare ICDP:


Rapoarte de autoevaluare SCDP:
[click aici pentru descărcare]
Concurs CS I şi CS II
[click aici pentru detalii]

Organizare concurs ACS


Evenimente

IX InternationalPeach Symposium



15 Octombrie 2013

3rd Management Committee and all Working Groups Meeting
„Sustainable production of high-quality cherries for the European market”

3 octombrie 2013

Cercetarea pomicola
Sesiunea anuala de referate stiintifice cu participare internationala


Declaratii avere

Declaraţii avere 2016 Declaraţii avere 2015 Declaraţii avere 2014 Declaraţii avere 2010 Declaraţii avere 2009

Proiect PARSORT

Crearea de populaţii hibride în vederea prevenirii eroziunii genetice şi lărgirea bazei de selecţie pentru obţinerea de noi soiuri la păr, pretabile sistemelor de agricultură durabilă


Acronim: PARSORT


Director de proiect: Dr. biolog Mădălina Militaru


Autoritatea contractantă: Centrul Naţional de Management Programe – CNMP
Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni

Parteneri:
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni – Coordonator proiect
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti – Partener 1
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj – Partener 2


Valoare proiect: 1.500.000 lei

Durata proiect: 36 luni (18.IX.2007 – 15.IX.2010)


INFORMAŢII INTRODUCTIVE

În România, părul reprezintă una dintre speciile de bază ale culturii pomilor, având o pondere de 5% ca suprafaţă şi în producţia de fructe şi care valorifică corespunzător condiţiile naturale favorabile pentru creştere şi dezvoltare. În urmă cu 15 ani, cultura părului în ţara noastră ocupa o suprafaţă de 8.500 ha şi se realizau producţii de 70.000 – 96.000 t, în prezent suprafeţele cultivate micşorându-se la 5.800 ha, iar producţia la jumătate din motive obiective. Sortimentul recomandat pentru noile livezi este alcătuit din soiuri cu epoci de coacere diferite, dar cu sensibilitate mare la principalele boli şi dăunători, respectiv arsura bacteriană (Erwinia amylovora) şi Psylla sp. De aceea, se impune crearea de noi genotipuri valoroase, mai rezistente, care să îmbunătăţească sortimentul actual, promovând în livezile noi soiuri competitive, pretabile la o tehnologie modernă, eficientă cu randamente sporite.

În România, cercetările în domeniul ameliorării părului au tradiţie de peste 50 ani, primele fiind efectuate la începutul secolului XX. În mod sistematic programele de ameliorare au fost dezvoltate după 1949 la Voineşti, Cluj, Geoagiu, Bistriţa, iar după 1967 la Piteşti. Volumul lucrărilor de ameliorare genetică la păr, efectuate de-a lungul anilor s-a materializat în obţinerea a peste 135.000 hibrizi intra şi interspecifici din 2.350 combinaţii hibride, din care în urma evaluării s-au reţinut pentru încercare în culturi comparative un număr de 375 elite, din care au fost omologate până în prezent 25 soiuri noi, care au completat şi îmbunătăţit sortimentul ce se cultivă în livezile din România. După 1991, ca urmare a pătrunderii arsurii bacteriene în plantaţiile de peri din ţara noastră, obiectivele ameliorării s-au îndreptat preponderent spre obţinerea de soiuri cu rezistenţă genetică pornind de la selecţii F2, provenite din încrucişări între Pyrus serotina (rezistent) şi soiuri din Pyrus communis (sensibile).

Pe plan internaţional, cultura părului ocupă locul 2 în lume, după cea a mărului, fiind concentrată în principal în Europa, America de Nord, Asia, Africa de sud şi Australia. Printre ţările mari cultivatoare sunt Italia (cel mai mare producător de pere cu cca. 1.000.000 t / an), Spania, Franţa, Olanda, Anglia, Belgia, Germania, SUA şi Canada, iar din Asia, cultura părului s-a dezvoltat mai ales în China, urmată de Coreea şi Japonia. În America de Sud se produc anual cca. 900.000 t, cea mai mare parte în Argentina şi Chile. În Africa, cel mai mare producător de pere este Africa de Sud cu 342.928 t (56% din total), urmată de Algeria (115.000 t), Tunisia (65.000 t), Maroc (44.900 t) şi Egipt (38.500 t). Producţiile mari şi suprafeţele în extindere au la bază derularea unor ample programe de ameliorare, care au ca obiective crearea şi promovarea de noi soiuri mai rezistente la principalele boli şi dăunători, compatibile cu gutuiul şi pretabile pentru livezi de mari densitate (hight density orchards), obţinerea de soiuri de pere de culoare roşie (atractive comercial) cu durată lungă de păstrare în atmosferă controlată (AC).