Conducere

Consiliul de administraţie
Consiliul ştiinţific


Anunturi

Vanzare produse

Cazane și arzatoare
Lista speciilor/soiurilor la vanzare 2016-2017
Lista preturilor material săditor toamna 2017
Lista arbusti si arbori ornamentali
Samburi Mirobolan (corcodus)
Post transformare
Fructe

Documente avizare proiect tehnic

Procedura de avizare
Hotarare de avizare
Fisa de evaluare

Informații utile – Submăsura 4.1a

Recalculare note de favorabilitate
Ghidul pepinieristului pomicultor
Soiuri de cătină – supliment la Ghidul tehnic și economic

Rapoarte de acreditare ICDP:


Rapoarte de autoevaluare SCDP:
[click aici pentru descărcare]
Concurs CS I şi CS II
[click aici pentru detalii]

Organizare concurs ACS


Evenimente

15 Octombrie 2013

3rd Management Committee and all Working Groups Meeting
„Sustainable production of high-quality cherries for the European market”

3 octombrie 2013

Cercetarea pomicola
Sesiunea anuala de referate stiintifice cu participare internationala


Declaratii avere

Declaraţii avere 2016 Declaraţii avere 2015 Declaraţii avere 2014 Declaraţii avere 2010 Declaraţii avere 2009

Proiectul CLIMPACTPOMI

Prezentarea rezultatelor estimate corespunzătoare activităţilor prevăzute:

Din experienţe staţionare de lungă durată (peste 20 de ani), care au fost organizate în plantaţii reprezentative pentru areale extinse care cuprind toată ţara, la CO şi partenerul P2 se vor centraliza datele biologice de la speciile pomicole măr, păr, prun, cireş, vişin, cais şi piersic existente până la ora actuală şi pentru următoarele 36 de luni, privind observaţiile fenologice şi determinările dăunărilor organelor vegetative şi generative provocate sub acţiunea tuturor factorilor de risc climatic. Valorile vor fi înregistrate în fişiere, în sisteme de gestiune identice cu cele folosite în reţelele UE, inter-operabile.

În paralel se vor înregistra şi valorile parametrilor meteorologici (P1 şi CO) şi se va verifica prin utilizarea funcţiei PERCENTRANK, dacă oscilaţia lor în intervalul de studiu este apropiată de limitele extreme ale zonei. De foarte mare importanţă pentru acurateţea analizei influenţei condiţiilor meteorologice asupra proceselor de rodire, este stabilirea pasului de timp. În studiu, vom porni de la premisa că este suficientă producerea numai a unui accident climatic în timpul unui sezon de vegetaţie, pentru ca soiul să nu-şi valorifice integral însuşirile genetice de productivitate. Sunt suficiente numai câteva minute de grindină, o oră cu îngheţ sau trei zile de nebulozitate accentuată, în anumite faze fenologice pentru ca producţia să fie compromisă parţial sau total. Apariţia acestor fenomene este supusă, în climatul nostru, hazardului, dar posibilitatea producerii simultane atât a fenomenului climatic nefavorabil cât şi a fazei fenologice cu sensibilitate majoră, poate fi cuantificată cu ajutorul teoriei probabilităţilor. Pornind de la aceste considerente pasul de timp ales până la sfârşitul înfloririi va fi ora. Pentru diagnosticarea intervalelor critice zonale, din punct de vedere climatic, se va analiza intensitatea corelaţiei dintre indicatorii biometrici şi parametrii meteorologici specifici pentru cele mai importante stadii fenologice şi procese fiziologice (inducţie, legare şi creştere a fructelor).

Existenţa unei corelaţii semnificative ne va atesta faptul că, în zona de referinţă valorile indicatorului biometric sunt influenţate de variaţia unor condiţii meteorologice, intervalul fiind considerat critic din punct de vedere climatic. Pentru a putea extinde rezultatele obţinute şi în alte zone din ţară, în afara celor în care s-a experimentat (dar a căror parametri meteorologici nu depăşesc variaţia temporală semnalată în experienţe), se va condensa informaţia în ecuaţii de regresie multiple, specifice reperelor stadiale. Fiecare dintre aceste ecuaţii calculează, pornind de la valorile parametrilor meteorologici din intervalele critice, intensitatea unui indicator biologic din componenţa recoltei. În final, cu ajutorul acestor ecuaţii nu facem altceva decât să transferăm cu rigurozitate matematică, oscilaţia temporală fenologică şi cea privind procesele de formare a recoltei de fructe, din zonele de experimentare, în variaţie spaţială pentru condiţiile climatice medii ale diferitelor localităţi din România. Toată metodologia de evaluare a potenţialului agroclimatic pomicol va fi inclusă în programe de calculator. În paralel se va efectua şi validarea rezultatele obţinute cu ajutorul unor modele de peste hotare (CO, P1, P3).