Conducere

Consiliul de administraţie
Consiliul ştiinţific


Anunturi

Vanzare produse

Cazane și arzatoare
Lista speciilor/soiurilor la vanzare 2016-2017
Lista preturilor material săditor toamna 2017
Lista arbusti si arbori ornamentali
Samburi Mirobolan (corcodus)
Post transformare
Fructe

Documente avizare proiect tehnic

Procedura de avizare
Hotarare de avizare
Fisa de evaluare

Informații utile – Submăsura 4.1a

Recalculare note de favorabilitate
Ghidul pepinieristului pomicultor
Soiuri de cătină – supliment la Ghidul tehnic și economic

Rapoarte de acreditare ICDP:


Rapoarte de autoevaluare SCDP:
[click aici pentru descărcare]
Concurs CS I şi CS II
[click aici pentru detalii]

Organizare concurs ACS


Evenimente

15 Octombrie 2013

3rd Management Committee and all Working Groups Meeting
„Sustainable production of high-quality cherries for the European market”

3 octombrie 2013

Cercetarea pomicola
Sesiunea anuala de referate stiintifice cu participare internationala


Declaratii avere

Declaraţii avere 2016 Declaraţii avere 2015 Declaraţii avere 2014 Declaraţii avere 2010 Declaraţii avere 2009

Proiectul CEEX 138

Orientări, direcţii, priorităţi, obiective cunoscute, stadiul existent

În ultimii ani, în special în ţările vest-europene, tendinţa de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul şi să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotaţii majore. Se acordă o atenţie sporită nutriţiei plantelor, captării luminii solare de către acestea, fitoprotecţiei, alimentării cu apă şi altor aspecte de agrotehnică pomicolă, care să aibă în vedere utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale, cu perspectiva unei agriculturi durabile şi de obţinere a unor producţii de fructe de calitate superioară şi mai puţin chimizate.

Pomicultura României, aflată în ultimii ani în impas financiar, trebuie să se orienteze către aceste aspecte ecologice, care pot fi aplicate fără cheltuieli de producţie foarte mari, ţinând cont că România este o ţară cu resurse naturale şi soluri cu fertilitate naturală relativ bună, asociate cu zone climatice favorabile culturii mărului şi cireşului. Atât pe plan internaţional cât şi naţional, utilizarea chimizării pe scară largă în pomicultură a dus la creşterea gradului de poluare a ecosistemelor pomicole, în special a solului şi a apelor superficiale şi subterane, iar până în anul 2015 toate ţările europene trebuie să implementeze Directiva Cadru UE privind apa (Water Framework Directive). Consumul de apă al pomilor asociat cu administrarea îngrăşămintelor, depinde în bună măsură şi de condiţiile pedo-climatice locale. Atât pe plan naţional cât şi internaţional, în optimizarea regimului de alimentare cu apă şi elemente nutritive în special prin fertirigare se acţionează pentru ameliorarea proceselor de nutriţie a pomilor şi reglarea regimului hidric al solurilor.

Un factor primordial în realizarea producţiei de fructe este lumina solară, iar în procesul de fotosinteză într-o livadă se utilizează sub 60 % din lumina solară totală receptată la nivelul suprafeţei solului. În consecinţă, orice îmbunătăţire (modificare) în forma sau structura coroanelor pomilor şi a distanţelor de plantare, care sporeşte gradul de captare a luminii, contribuie implicit şi la sporirea cantităţii şi mai ales a calităţii fructelor.

În protecţia fito-sanitară pe plan mondial direcţiile de cercetare vizează managementul combaterii agenţilor fito-patogeni atât în sistem integrat cât şi prin metode biologice. Dintre aceste direcţii amintim: a) comportarea unor specii şi soiuri recomandate în cultura în sistem durabil la atacul unor agenţi fito-patogeni şi al dăunătorilor specificii ; b) impactul tehnicilor de cultură asupra stării fito-sanitare a pomilor; c) reducerea poluării mediului prin utilizarea unor pesticide cu toxicitate redusă pe bază de cupru şi sulf, folosite în plantaţiile pomicole în sistem durabil ; d) utilizarea alternativă a unor produse nepoluante ca uleiuri minerale, argile coloidale, extracte vegetale.

Prioritar pentru producţia pomicolă din ţara noastră este crearea şi aplicarea unor tehnologii adecvate de cultură care să protejeze mediul şi să-l păstreze nepoluat, abordând strategii de cultivare a speciilor pomicole în manieră “prietenoasă” faţă de mediu.

Având în vedere faptul că fructele (merele şi cireşele în cazul nostru) joacă un rol important în nutriţia omului prin principiile active pe care le conţin şi deseori prin medicaţia alopată din tratamentul unor boli cronice, se efectuează cercetări pentru inventarierea substanţelor organice conţinute în fructe, ajungându-se ca omologarea unor noi soiuri să se facă şi pe baza compoziţiei chimice în principii active ale fructelor acestora. În concordanţă cu obiectivele de interes naţional-strategic şi cu conceptul de calitate a vieţii, din punct de vedere al alimentaţiei, fiecare dintre componente fructelor are un aport de substanţe nutritive indispensabile organismului uman şi toate la un loc asigură echilibrul nutriţional optim.

Instituţiile de cercetare şi dezvoltare în domeniul pomiculturii din străinătate şi din ţară au preocupări privind optimizarea regimului de lumină, nutriţie şi fito-protecţie în tehnologiile aplicate culturilor pomicole. Aceste aspecte sunt studiate în vederea aplicării rezultatelor obţinute în fermele de producţie, pentru realizarea parametrilor cantitativi şi calitativi ai fructelor cerute pe piaţă şi implicit realizarea unei eficienţe economice ridicate care să încurajeze investitorii. În ţări mari producătoare de fructe (Franţa, Italia, Germania, SUA, Marea Britanie, Canada) aplicarea tehnologiilor cât mai ecologice este o prioritate permanentă.

Realizarea unor producţii de fructe competitive pe piaţa europeană presupune existenţa şi înfiinţarea unor plantaţii pomicole în care să se aplice tehnologii moderne de cultură, care să utilizeze în proporţie cât mai mare resursele naturale şi să protejeze mediul, încadrând ecosistemele pomicole în ecosistemele naturale existente în zona respectivă. Cercetarea ştiinţifică din acest domeniu trebuie să vină în sprijinul pomicultorilor, prin optimizarea şi cuantificarea efectelor acestor factori naturali asupra creşterii şi rodirii pomilor.