Conducere

Consiliul de administraţie
Consiliul ştiinţific


Anunturi

Vanzare produse

Cazane și arzatoare
Lista speciilor/soiurilor la vanzare 2016-2017
Lista preturilor material săditor toamna 2017
Lista arbusti si arbori ornamentali
Samburi Mirobolan (corcodus)
Post transformare
Fructe

Documente avizare proiect tehnic

Procedura de avizare
Hotarare de avizare
Fisa de evaluare

Informații utile – Submăsura 4.1a

Recalculare note de favorabilitate
Ghidul pepinieristului pomicultor
Soiuri de cătină – supliment la Ghidul tehnic și economic

Rapoarte de acreditare ICDP:


Rapoarte de autoevaluare SCDP:
[click aici pentru descărcare]
Concurs CS I şi CS II
[click aici pentru detalii]

Organizare concurs ACS


Evenimente

15 Octombrie 2013

3rd Management Committee and all Working Groups Meeting
„Sustainable production of high-quality cherries for the European market”

3 octombrie 2013

Cercetarea pomicola
Sesiunea anuala de referate stiintifice cu participare internationala


Declaratii avere

Declaraţii avere 2016 Declaraţii avere 2015 Declaraţii avere 2014 Declaraţii avere 2010 Declaraţii avere 2009

Proiectul CEEX 138

Metodologia şi tehnicile utilizate

Tematica proiectului este cuprinsă în cadrul a două experienţe, una la specia măr şi una la specia cireş. Experienţele cuprind în primul rând factori agrotehnici (sisteme de plantare, forme de coroană, sisteme de întreţinere a solului pe rândul de pomi şi pe intervalul dintre rânduri, fertilizări, tratamente fitosanitare, bioregulatori).

Calitatea fructelor obţinute este urmărită ca influenţă a factorilor tehnologici amintiţi a căror detaliere se face astfel:

Experienţa 1, la măr, într-o plantaţie înfiinţată în anul 2001 cu soiurile Idared altoit pe MM 106 şi Florina altoit pe M9, plantate la 4 x 2,5 m, se formează trei tipuri de coroană: Coroană Fus-tufă (Spindlebush), unde pomii au un trunchi înalt de 60 - 70 cm, cu un ax pe care sunt inserate şarpante de vigoare mică, distanţate la 10-30 cm între ele; coroană Solen, cu un trunchi înalt de 90 – 100 cm, prelungit cu două şarpante încrucişate şi conduse în plan oblic pe direcţia rândurilor de pomi şi pe care se află ramurile de semischelet; coroană Ypsilon transversal pe direcţia rândurilor de pomi, fără ax central, cu un trunchi scurt (40 – 50 cm) din care se bifurcă două şarpante permanente înclinate la 45% faţă de verticală, dispuse perpendicular pe direcţia rândurilor şi pe care se află ramurile de semischelet dispuse orizontal.

Înierbarea intervalelor dintre rândurile de pomi se realizează în două variante: înierbare cu Lolium perene şi înierbare cu Lolium perene+Trfolium repens. Materialul vegetal rezultat din cosirea ierburilor şi tocarea ramurilor rezultate din tăieri va fi aşezat ca mulci sub rândurile de pomi.

În ceea ce priveşte fertilizarea, dozele şi momentele de aplicare se orientează după următoarea schemă:

- în perioada februarie-martie: 60 kg/ha N şi 80 kg/ha P2O5, aplicate radicular.
- înainte de înflorire, aplicare foliară cu 12N: 61P: 0K:+Zn(2% MAP),
- după înflorire, aplicare foliară cu 14N: 14P: 28K+2Mg+ME (Polyfeed, 2%)
- la 15 mai, aplicare foliară cu 13N: 0P: 45K+2Mg (KNO3, 2%);
- la 1 iunie, se aplică prin fertirigare (radicular, la sol) 120 kg/ha K şi foliar Magnisal : 10:0:0:16,1% concentraţie şi KNO3+Mg, 1% concentraţie.
- la 15 iunie se repetă aplicarea de la 1 iunie cu aceleaşi produse.
- la sfârşit de august, se aplică prin fertirigare N60 kg/ha.
- după recoltare se aplică 1-2 fertilizări foliare cu uree, 2-3%+B, 0,07% (acid boric).

Experienţa 2, la cireş, într-o plantaţie cu două soiuri (Daria şi Severin), altoite pe portaltoi vegetativi de mică vigoare tip IP-C, se aplică două forme de coroană: coroana Ax central, caracterizat prin prezenţa unei tulpini centrale, cu 5-6 ramuri de schelet dispuse altern la distanţa de 30-40 cm între ele, cu unghiuri de inserţie de 70-750; coroana X, cu scheletul format din 4 şarpante dispuse în forma literei X, culcat paralel cu axa rândului, la 140-150 cm de la sol, iar subşarpantele sunt dispuse bilateral altern exterior.

Sistemul de întreţinere a solului este acelaşi ca cel din experienţa de la specia măr, înierbat pe interval şi mulcit pe rândul de pomi.

Fertilizarea este aplicată radicular, la sol (prin aplicare directă sau prin fertirigare) cât şi foliar cu produse chimice şi/sau bio-fertilizatori.

Atât la specia măr, cât şi la specia cireş, tratamentele fitosanitare sunt aplicate integrat şi diferenţiat, cu produse chimice mai puţin toxice şi cu produse biologice vegetale preparate în cadrul proiectului. Stropirile urmează o schemă elaborată pentru fiecare specie (măr şi cireş), în funcţie de bolile şi dăunătorii caracteristici şi de condiţiile climatice concrete ale fiecărui an de studiu.

Anual, la pomii marcaţi din loturile experimentale, sunt înregistrate date privind starea fitosanitară, creşterea şi fructificarea pomilor pentru fiecare variantă de cercetare. Tăierile în uscat şi în verde pentru formarea şi întreţinerea tipurilor de coroană alese sunt executate anual, stabilindu-se astfel, unele secvenţe noi, specifice în tehnologia lucrărilor de tăiere în coroana pomilor. Pentru a înregistra modul cum formele de coroană concepute la cele două specii pomicole captează energia solară în diferite zone ale coroanei şi la anumite momente caracteristice se determină captarea radiaţiei luminoase fotosintetice, cu ajutorul aparatului SunScan Canopy Analysis System de fabricaţie englezească, existent în dotarea noastră. În anul întâi al experimentului se recoltează probe de sol pentru a caracteriza fizic şi chimic starea iniţială a solului, aceleaşi determinări făcându-se şi la sfârşitul cercetărilor propuse, astfel cuantificându-se modificările cauzate de factorii experimentali.

Pe întreaga perioadă de vegetaţie a fiecărui an se face dinamica apei în sol folosind aparatul ThetaProbe, PR 1/6 Profile Probe de fabricaţie englezească, de asemenea existent în dotarea noastră. Relaţiile apei în sistemul SPAC vor fi studiate şi la nivelul aparatului foliar al pomilor prin determinarea, simultan cu umiditatea solului, a temperaturii apei în frunze, înregistrată în infraroşu în diferite zone ale coroanei, în vederea determinării eventualului stres hidric al pomilor.

Monitorizarea apei freatice din parcelele experimentale se va face prin prelevarea periodică a probelor de apă din foraje ce vor fi realizate în cadrul acestui proiect.

Determinările diferitelor componente chimice din frunze, lăstari şi fructe se fac în laboratoare specializate cu care sunt dotate instituţiile partenere la proiect. Datele primare înregistrate în câmpurile de cercetare şi în laboratoare, sunt introduse în calculator, unde rezultatele experimentale obţinute sunt prelucrate statistic. Determinările efectuate şi rezultatele obţinute cauzate de factorii experimentali sunt comparate cu rezultatele obţinute în condiţiile aplicării tehnologiilor standard recomandate şi aplicate până acum în pomicultura românească, pentru specia măr şi cireş.